Reforma companiilor de stat: un apel la responsabilitate
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un raport detaliat despre starea companiilor de stat din România, evidențiind faptul că în prezent există peste 1.500 de astfel de entități, multe dintre ele înregistrând pierderi semnificative. În cadrul unei declarații de presă, Gheorghiu a subliniat că aceste pierderi ar fi fost suficiente pentru a construi până la cinci spitale regionale, fapt ce denotă risipa existentă în sistemul public. O companie din Brașov se află printre cele care vor fi afectate de măsurile planificate de Guvern.
Structura reformei
Vicepremierul a enunțat că este imperios necesar să se pună capăt risipei și ineficienței, prin luarea unor măsuri care să beneficieze în mod direct România și cetățenii săi, nu pe „băieții deștepți”. Gheorghiu a declarat că, pentru prima oară, s-a realizat un bilanț structurat al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, companii care au acumulat datorii totale de aproximativ 4,2 miliarde de lei, înregistrând pierderi nete de 1,12 miliarde de lei doar în ultima perioadă.
Nevoia de acțiune
„Este timpul să prezentăm un bilanț despre reforma companiilor de stat. Mulți au discutat despre această urgentă necesitate, însă faptele au fost puține. Realitatea este că există în România peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrând pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Aceste fonduri ar fi putut fi folosite mult mai eficient”, a afirmat Gheorghiu, în cadrul unei întâlniri la Palatul Victoria.
Tipuri de companii și măsuri propuse
Reforma propusă de vicepremier vizează o clasificare a companiilor de stat pe mai multe categorii, fiecare având nevoi specifice. Prima categorie, considerată critică, include companii precum Elcen și CFR SA, care necesită investiții substantiale și o bună guvernanță. A doua categorie implică companii ce necesită intervenții strategice, inclusiv auditare independentă și separarea funcțiilor, precum Minvest și Avioane Craiova.
Transformarea companiilor
O altă direcție de acțiune vizează transformarea companiilor pe model european, aceasta incluzând o reformă cu două etape a CNCIR, destinată să le transforme în organisme de inspecție acreditate. Gheorghiu a mai subliniat că este esențială implementarea unor măsuri stricte de redresare operațională în companii precum CFR Călători și Tarom, unde asistența specializată poate fi necesară.
Închiderea ordonată
Un alt aspect abordat de vicepremier include ieșirea ordonată din portofoliu a unor companii precum Electrocentrale Grup și CFR Marfă. Aici, realizarea unui plan clar de lichidare, care să maximizeze valoarea reziduală, este fundamentală. Scopul este de a asigura că statul român se comportă ca un proprietar responsabil, știind clar care sunt companiile deținute, rolul acestora și costurile asociate ineficienței.
În concluzie, vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că este imperativ să se adopte măsuri pentru a reparara daunele cauzate de o gestionare iresponsabilă a companiilor de stat, cu scopul de a asigura bunăstarea economiei și a cetățenilor români. Această reformă nu este doar o opțiune, ci o necesitate urgentă pentru viitorul economic al țării.