20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: o poveste de succes sau o iluzie bine vândută?
„Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră”, declară triumfător Elena Lasconi, președinta USR, cu ocazia aniversării a două decenii de la semnarea Tratatului de Aderare la UE. O afirmație care, la prima vedere, pare să strălucească precum o medalie de aur. Dar oare această „prosperitate” este resimțită de toți românii sau doar de cei care au acces la fondurile europene și la privilegiile puterii?
Fonduri europene: salvare sau cârpeală?
Lasconi subliniază că la Câmpulung, fără banii europeni, modernizarea canalizării, policlinicii, spitalului și școlilor ar fi fost imposibilă. „Am accesat fonduri europene cât taxele cetățenilor pe 40 de ani”, spune ea cu mândrie. Dar ce se întâmplă cu restul țării, unde drumurile sunt încă pline de gropi, spitalele cad pe pacienți, iar școlile sunt încălzite cu sobe de lemn? Este această „prosperitate” doar o mască pentru incompetența autorităților locale și centrale?
100 de miliarde de euro: unde sunt autostrăzile?
România a primit 100 de miliarde de euro de la bugetul UE, fonduri nerambursabile. Cu toate acestea, infrastructura rutieră rămâne o glumă proastă. Sute de kilometri de autostradă au fost construiți, dar unde sunt restul? De ce încă ne petrecem ore întregi pe drumuri naționale aglomerate, în timp ce politicienii se laudă cu realizări grandioase?
Salariul minim: creștere reală sau iluzie statistică?
Salariul minim a crescut de peste 20 de ori ca valoare, susține Lasconi. Dar ce înseamnă asta în termeni reali? Cât din această creștere este erodată de inflație, taxe și costuri de trai în continuă creștere? Prosperitatea nu se măsoară doar în cifre, ci în calitatea vieții, iar pentru mulți români, aceasta rămâne o luptă zilnică pentru supraviețuire.
Agricultura românească: 40 de miliarde de euro și totuși importăm mâncare
Agricultura a primit aproape 40 de miliarde de euro de la aderare. Și totuși, rafturile supermarketurilor sunt pline de produse importate, în timp ce fermierii locali se zbat să supraviețuiască. Unde s-au dus acești bani? În buzunarele cui au ajuns? Este aceasta o poveste de succes sau un exemplu de eșec administrativ și corupție endemică?
Drumul spre Vest: o cale dreaptă sau un labirint?
„Important este să ne menținem drumul drept spre Vest!”, spune Lasconi. Dar cât de drept este acest drum când corupția, incompetența și lipsa de viziune continuă să fie obstacole majore? Când fondurile europene sunt risipite sau deturnate, iar cetățenii de rând nu văd beneficiile promise?
Concluzie: prosperitate pentru cine?
După 20 de ani de la aderarea la UE, România are cu siguranță realizări de care să fie mândră. Dar aceste realizări sunt umbrite de întrebări incomode despre distribuția inegală a beneficiilor, despre corupția care continuă să macine instituțiile și despre lipsa de responsabilitate a celor care gestionează fondurile publice. Prosperitatea nu ar trebui să fie un privilegiu pentru câțiva, ci un drept pentru toți.