Circulație feroviară paralizată: un nou episod de incompetență?
În gara Brașov, haosul a devenit o constantă. De această dată, locomotiva trenului R 3002 a reușit performanța de a rupe cablurile de alimentare, lăsând liniile 4-8 fără tensiune. Într-un spectacol de logistică defectuoasă, trenurile sunt deviate pe linia 9 și prin Brașov Triaj, provocând întârzieri masive. CFR SA, cu un ton aproape triumfalist, informează că situația este „sub control”. Dar oare este?
În timp ce călătorii își pierd răbdarea, iar trenurile se târăsc prin stație, rămâne întrebarea: cine răspunde pentru această dezorganizare cronică? Sau, mai bine zis, cine va fi tras la răspundere? Probabil nimeni, căci în România, responsabilitatea este un concept abstract.
Funcționarii publici: un club exclusivist?
Consiliul Județean Brașov anunță cu mare fast că are trei posturi disponibile pentru funcționari publici, dar doar prin transfer la cerere. Adică, dacă nu faci deja parte din „clubul select” al bugetarilor, nici să nu te gândești să aplici. Într-o țară în care meritocrația este un mit, astfel de practici nu fac decât să întărească ideea că administrația publică este o fortăreață inaccesibilă cetățenilor de rând.
De ce să deschidem ușile pentru tineri competenți sau pentru profesioniști din sectorul privat? Mai bine păstrăm totul în familie, nu-i așa?
Magistrații și PUZ-ul: cine câștigă?
Decizia magistraților de a obliga Primăria Brașov să prelungească PUZ-ul pentru zona Lemexim-IUS-Lubrifin ridică semne de întrebare. În timp ce cetățenii sperau la un parc, instanțele par să favorizeze interesele private. Este aceasta o victorie a justiției sau doar un alt exemplu de cum sistemul funcționează în favoarea celor cu resurse?
Într-o societate în care spațiile verzi sunt o raritate, astfel de decizii nu fac decât să alimenteze frustrarea publicului. Dar cine are timp să asculte vocea cetățenilor când interesele imobiliare sunt atât de profitabile?
Educația: prea mulți cu diplome sau prea puțini?
Ministrul Educației vine cu o declarație surprinzătoare: România are prea puțini studenți și absolvenți de studii superioare. Într-o țară în care diplomele sunt adesea obținute pe bandă rulantă, această afirmație pare cel puțin ironică. Dar poate că problema nu este numărul, ci calitatea. Ce folos să ai o diplomă dacă ea nu reflectă competențe reale?
În timp ce universitățile se luptă să atragă studenți, iar piața muncii cere specialiști, rămâne întrebarea: cine va reforma un sistem educațional care pare să funcționeze doar pe hârtie?
Proiecte de mediu: o rază de speranță?
Fundația Conservation Carpathia anunță finalizarea unui proiect impresionant, care a adus 27,6 milioane de euro în economia României. Reintroducerea zimbrilor și castorilor în natură este un pas înainte, dar cât de sustenabil este acest model? Într-o țară în care defrișările ilegale continuă, astfel de inițiative par mai degrabă excepții decât reguli.
Poate că ar trebui să ne întrebăm de ce astfel de proiecte sunt gestionate de organizații private și nu de statul român. Sau poate că răspunsul este evident: statul are alte priorități.
Concluzii? Nu, doar întrebări
Fie că vorbim despre infrastructură, administrație publică, justiție sau educație, un lucru este clar: România continuă să funcționeze pe avarie. În timp ce cetățenii se confruntă cu probleme reale, autoritățile par să fie preocupate de orice altceva decât de binele public. Dar poate că aceasta este, de fapt, normalitatea noastră.
Sursa: www.bizbrasov.ro/2025/04/24/circulatie-feroviara-afectata/