Un spectacol al absurdului: anularea alegerilor și responsabilitatea pierdută
Într-o țară în care democrația ar trebui să fie piatra de temelie, anularea alegerilor devine un episod grotesc al neputinței și al manipulării. Marcel Ciolacu, premierul în exercițiu, aruncă responsabilitatea pe umerii președintelui, șeful CSAT, acuzând o gestionare defectuoasă a situației. Dar ce altceva să ne așteptăm de la o clasă politică ce pare să exceleze doar în arta eschivării?
„Cel care trebuia să răspundă era președintele în exercițiu”, declară Ciolacu, ca și cum această frază ar fi suficientă pentru a spăla mâinile tuturor celor implicați. Într-un spectacol de renumărare și anulare, adevărul devine o marfă rară, iar cetățenii sunt lăsați să contemple ruinele unui proces electoral compromis. Oare cât de mult mai putem tolera această mascaradă?
Diplomația „de modă veche” și politica de salon
Ciolacu nu se oprește aici. Într-un alt episod al declarațiilor sale, îl cataloghează pe Emil Hurezeanu drept un „diplomat de modă veche”. Dar ce înseamnă, de fapt, această „modă veche”? Poate că este vorba despre o vreme în care diplomația presupunea integritate și competență, nu doar jocuri de culise și interese personale. Într-o lume în care politica devine un spectacol ieftin, astfel de etichete par mai degrabă un compliment decât o critică.
Flăcările nepăsării: de la mașini incendiate la transport public insalubru
În timp ce politicienii se întrec în declarații și acuzații, realitatea cotidiană arde – la propriu. Pe Calea Moșilor, o mașină în flăcări a declanșat un incendiu ce s-a extins la alte autoturisme. În Tulcea, stuful și vegetația uscată au fost mistuite de foc, într-un alt exemplu al nepăsării autorităților față de prevenirea dezastrelor. Dar cine să răspundă? Poate că și aici vom auzi aceeași placă uzată: „Nu este responsabilitatea noastră.”
Și dacă incendiile nu sunt suficiente, să ne uităm la transportul public din Constanța, unde igienizarea „de mântuială” și caloriferele îmbâcsite devin simboluri ale disprețului față de cetățeni. Într-o țară în care contribuabilii plătesc pentru servicii publice, primesc în schimb doar scuze și promisiuni goale.
Visa Waiver și iluziile promisiunilor
Într-un alt registru, Ciolacu promite că problema Visa Waiver va fi rezolvată „în maxim două luni”. Dar câte astfel de promisiuni am mai auzit? Într-o țară în care timpul pare să fie elastic pentru politicieni, cetățenii rămân captivi într-un labirint al așteptărilor nesfârșite. Visa Waiver devine doar un alt subiect de campanie, o altă iluzie vândută pe piața promisiunilor electorale.
Coaliții care se clatină și adevăruri care întârzie
Se clatină coaliția PSD-PNL-UDMR? Poate că da, dar ce contează pentru cetățeanul de rând? Într-o țară în care adevărul este mereu „pe cale să fie aflat”, iar dosarele penale sunt ascunse sub preș, stabilitatea politică devine doar un alt mit. Dezbaterile publice sunt reduse la simple exerciții de imagine, iar cetățenii sunt lăsați să contemple spectacolul grotesc al unei clase politice incapabile să livreze rezultate reale.
Concluzie? Nu există concluzie
Într-o țară în care responsabilitatea este mereu pasată, iar adevărul este mereu „în curs de descoperire”, cetățenii rămân captivi într-un sistem care pare să funcționeze doar pentru cei privilegiați. Poate că nu vom afla niciodată cine este cu adevărat responsabil pentru anularea alegerilor sau pentru incendiile care mistuie orașele. Dar un lucru este cert: nepăsarea și incompetența continuă să fie flăcările care ard această societate din temelii.