Exercițiu de intervenție la Ghimbav: Acid azotic și pompieri în acțiune
Astăzi, platforma industrială din Ghimbav a fost scena unui exercițiu tactic organizat de ISU Brașov. Scenariul? Un incendiu devastator, acompaniat de dispersia de acid azotic la linia tehnologică de anodizare a aluminiului. Un tablou perfect pentru a testa limitele echipajelor de intervenție și, de ce nu, pentru a ne aminti cât de fragilă este siguranța industrială.
Mobilizarea a fost impresionantă: autospeciale de stingere, hidroperforare, decontaminare chimică, biologică, radiologică și nucleară, salvare de la înălțime, descarcerare și, desigur, ambulanțe SMURD. Un arsenal complet, menit să demonstreze că, măcar în teorie, suntem pregătiți pentru orice dezastru. Dar oare suntem?
Siguranța comunității sau spectacol de PR?
Reprezentanții ISU Brașov au declarat că exercițiul a fost un succes, permițând verificarea timpilor de răspuns și îmbunătățirea coordonării între echipaje. Totul sună bine pe hârtie, dar cât de des se transformă aceste simulări în măsuri concrete? Sau rămân doar un spectacol bine regizat pentru a liniști opinia publică?
Într-o lume în care accidentele industriale sunt mai frecvente decât am vrea să recunoaștem, astfel de exerciții ar trebui să fie mai mult decât o bifă pe lista de activități anuale. Ele ar trebui să conducă la schimbări reale, la politici mai stricte și la responsabilizarea operatorilor economici. Dar cine își asumă cu adevărat responsabilitatea?
Costuri uriașe pentru proiecte controversate
În timp ce pompierii își fac treaba, administrația locală jonglează cu bugete uriașe pentru proiecte discutabile. Extinderea străzii 13 Decembrie, reabilitarea troițelor junilor brașoveni sau transformarea vechiului CET în depozit pentru deșeuri voluminoase sunt doar câteva exemple. Sume colosale, dar rezultate pe măsură?
De exemplu, 13,6 milioane de lei pentru reabilitarea a zece troițe. O inițiativă frumoasă, dar cât de prioritare sunt aceste cheltuieli în comparație cu nevoile reale ale comunității? Sau 38 de milioane de lei pentru un depozit de deșeuri. O investiție necesară, dar care ridică întrebări despre gestionarea deșeurilor în Brașov.
Transportul public și infrastructura: promisiuni și realități
În altă parte, planurile pentru un tren metropolitan pe ruta Sfântu Gheorghe-Brașov-Aeroportul Ghimbav par să fie mai mult un vis decât o realitate. Cu toate acestea, administrația continuă să promită, iar cetățenii continuă să aștepte. Între timp, traficul rămâne un coșmar, iar infrastructura, o provocare constantă.
Mai mult, modificările traseelor RATBV din cauza unor lucrări sau evenimente sunt o altă dovadă a lipsei de planificare pe termen lung. Cetățenii sunt nevoiți să se adapteze din mers, în timp ce autoritățile par să improvizeze soluții.
Educație, cultură și alte priorități uitate
În timp ce peste 4.800 de elevi brașoveni participă la simularea examenului de Evaluare Națională, întrebarea rămâne: cât de pregătit este sistemul educațional să le ofere un viitor? Sau este doar o altă etapă în care elevii sunt transformați în statistici?
Pe scena culturală, Opera Brașov aduce din nou în atenție „La Rondine”, o premieră din Anul Puccini. Un eveniment care ar trebui să fie o sărbătoare, dar care, în contextul problemelor locale, pare mai degrabă o evadare temporară din realitate.
Concluzii implicite
Exercițiile, proiectele și evenimentele sunt importante, dar ele trebuie să fie susținute de acțiuni concrete și de o viziune pe termen lung. În absența acestora, rămânem cu impresia unui oraș care se zbate între promisiuni și realități, între spectacol și necesitate. Brașovul are potențial, dar cine îl valorifică cu adevărat?
Sursa: www.bizbrasov.ro/2025/03/17/incendiu-acid-azotic-ghimbav-exercitiu/