Incendiu în Bucegi: O Poveste de „Lichidare” și „Monitorizare”
Într-o lume ideală, titlurile de știri despre incendii ar trebui să fie rare și, când apar, să anunțe gestionarea eficientă și rapidă a acestora. Dar, oh, ce lume plină de surprize este aceasta în care trăim! Recent, un incendiu de vegetație în Bucegi a fost „lichidat” și acum este sub „monitorizare”. Sună bine, nu? Dar să nu ne grăbim să aplaudăm „eficiența” autorităților noastre.
Incendiul, care a mistuit o parte din frumusețea naturală a Bucegilor, a fost declarat „lichidat”. Un termen tehnic, rece, care ascunde sub mantia sa zeci de hectare de vegetație arsă, habitat distrus și fauna perturbată. Dar hei, cel puțin nu mai arde, corect? Acum, zona este sub „monitorizare”. Ah, monitorizarea, acea splendidă activitate care adesea vine mult prea târziu, după ce pagubele sunt deja făcute și ireversibile.
Și cine sunt acești eroi anonimi care „monitorizează”? Sunt aceiași care au permis ca incendiul să se extindă inițial prin lipsa de prevenție și reacție rapidă? Sau poate sunt specialiștii în „lichidare”, care acum stau cu ochii pe cenușa rămasă, asigurându-se că nu se aprinde din nou din propria-i scrum?
Este ușor să te pierzi în jargonul administrativ și să uiți că în spatele acestor termeni se ascund realități dureroase și consecințe pe termen lung pentru natură și pentru oamenii care depind de ea. „Lichidat” și „monitorizat” nu ar trebui să fie cuvinte de final, ci de început – începutul unei discuții serioase despre cum gestionăm și protejăm aceste comori naturale.
În final, rămâne întrebarea: când va veni ziua în care „prevenția” va fi titlul principal, iar „lichidarea” și „monitorizarea” vor fi doar note de subsol în istoria noastră de gestionare a dezastrelor? Până atunci, ne mulțumim să citim despre eroismul post-factum al celor care „lichidează” și „monitorizează”, în timp ce Bucegii își plâng în tăcere frumusețea pierdută.
Sursa: bizbrasov.ro